Singură instituție autonomă de profil în regiunea Oltenia, excepție făcând actualmente municipiul Râmnicu Vâlcea (prin înființarea Filarmonicii Ion Dumitrescu), Filarmonica Oltenia a reușit să acumuleze în timp un capital de prestigiu cultural unanim apreciat atât în țară, cât și în străînătate. Alături de celelalte instituții artistice deosebit de importante pentru viață socială a Craiovei, Filarmonica Oltenia promovezeaza constant tradiția interpretării creațiilor muzicale de autentică valoare, în conformitate cu exigențele actuale ale artei muzicale interpretative.

Proiectul pentru infătisarea unui orchestru orășenesc pentru oraș Craiova

Cultură artei muzicale a fost și este pretutindeni una din cele mai întâi dispoziții ce administrațiile în genere a luat pentru a contribui la introducerea și răspîndirea gustului acestei nobile arte în societate privind-o că foarte necesară pentru dezvoltarea și inobilarea simțământului și prin urmare de mare folos progresului civilizații ale națiunilor; așadar, fiind și noi aspiranți la acea divină și mult dorită civilizație, apoi eu, că moldoroman născut, mă simt îndemnat de mindrie patriotică de a-mi recunoaște misiunea spetialitatii mele de artist, care nu este altă decît de a contribui prin toată a mea silința și știință muzicală spre a putea ajunge în scopul dorit de a vedea și pe la noi înflorirea acestei frumoase și folositoare arte. Deci, dar, viu și eu pentru a propune onoratului magistrat al orașului chipul prin care s-ar putea realiza o dorința de care fiecare român este pătruns, și mă flatez cu speranța de a găși în inemele domniei voastre un eco(u) răspunzător la glasul simtirelor mele. Pentru a interveni în acest scop, ar trebui mai întâi că un trup de orchestru (compus din 17 persoane) să fie susținut stabil pe tot anul, lucru ce se poate face numai prin o contribuție de șaizeci galbeni pe luna pe timpul de 5 luni de vara, unde orchestru este lipsit de orice venit mai sigur; prin sus menționată contribuție acest orchestru făcînd parte la ornamentul orașului, pe timp de 5 luni, ar fi supus la ordinele onor. magistrat, având de datorie mai întâi de a servi la toate ocaziile teremoniale ale administrației, precum și primirea prințului sau unei alte persoane insamnate, în sfârșit la toate sarbarile solemne ale administrații; pe lingă această ar mai fi dator să cînte de trei ori pe saptamină pentru distracția publicului, în localitățile unde onor. magistrat ar găși de cuviință a-l randui; acest orchestru ar trebui să fie direcția unui capelmaistru bun care să fie dator a-i ține în bună stare eksercitiile orchestrului, cât și a avea și o bună alegere de piese muzicale pentru multamirea publică.

Având mai întâi un orchestru convenabil în oraș, atunce s-ar informa și gustul artei, și lesne s-ar putea pași la fondarea unei societăți filarmonice pentru susținerea unui conservatoriu de muzică și declamație dramatică.

Acesta este prospectul (cu) care viu cu respect a-l depune onor. magistrat, pentru a putea delibera întru această precum va socoti de cuviință; insamnandu-mă cu onor. Al d-voastre plecat serv(itor) Aleksandru Flechtenmacher, capelmaistru și membru al societății filarmonice. (18 iunie 1858)

Excurs istoric:

În anul 1885, pentru o scurtă perioada, a activat Societatea Corală Harmonia;

Anul 1900 a îmbogățit viață muzicală a urbei prin apariția Societății Buciumul Craiovei, în a cărei componentă se regăsea inclusiv un cor bărbătesc;

La 19 iunie 1904 a fost înființată Societatea Filarmonica din Craiova;

La 17 decembrie, în același an, a avut loc loc primul concert public cu orchestra și cor, sub conducerea dirijorilor C. Gaudy și Elie Mihăilescu, soliști fiind Valeria Graepel și I. G. Mayer. Acest eveniment atestă înființarea actualei Filarmonici. La început, Filarmonica s-a afirmat prin ceea ce organizatorii numeau serate (bilunare și cu caracter cameral), organizate în incinta Salonului Minerva și la Băile Comerciale. În luna decembrie a acestui an s-a constituit Cercul muzical-coregrafic Hora, reorganizat și transformat din anul 1906 în Societatea muzicală cu același nume, societate care grupa în jurul sau numeroși cunoscători și iubitori ai muzicii, în frunte cu marele artist Grigore Gabrielescu;

1910 - la 3 decembrie, Societățile Filarmonica și Hora au fuzionat sub numele de Armonia, recuperând astfel tradiția muzicală din 1885 a Harmoniei. Corul Societății Armonia (condus de Constantin Anastasiu) și Orchestra (dirijată de Aurel Bobescu) au reprezentat, pentru primele decenii ale sec. XX, unul dintre cei mai importanți factori ce au contribuit la dezvoltarea vieții muzicale craiovene. Societatea Armonia s-a bucurat de colaborarea și sprijinul exponentului de geniu al muzicii românești, George Enescu, a altor muzicieni de marca, precum Alfonso Castaldi, D. G. Kiriac, I. Vidu, I. St. Paulian, Marcel Botez, al fraților Bobescu, I. Soloviu, Ion Vasilescu, C. Paraschivescu, D. G. Georgescu, Savel Horceag, Gh. Petrescu s. a;

1915 - la 2 februarie, sub bagheta lui Alfonso Castaldi, a avut loc un concert în care s-a interpretat Simfonia a IV-a de L. v. Beethoven și Requiem-ul de W. A. Mozart. Orchestra, formată dintr-un număr de 60 de persoane, era alcătuită din elemente locale și câțiva instrumentiști din Orchestra Ministerului Instrucțiunii Publice din București;

1930 - a luat naștere Orchestra Simfonică a Sindicatului Artiștilor Instrumentiști: în anii următori a activat corul Clubului cultural-sportiv Fulgerul C. F. R., fondat la inițiativa muzicianului Nelu Ionescu, căruia i s-au adăugat Corurile reunite ale Ateneelor Populare Titu Maiorescu, Mihai Eminescu s. a;

1935 - a luat ființă Societatea Cântărea Olteniei, sub conducerea muzicală a lui Nelu Ionescu, grupând foștii interpreți de la Armonia (societate care-și încetase activitatea în anul 1934) și cărora li s-au alăturat alți muzicieni, Cântărea Olteniei preluând și continuând, de fapt, activitatea vechii societăți. Orchestra de camera a societății, impreună cu majoritatea membrilor Sindicatului Artiștilor Instrumentiști, au constituit nucleul simfonicului craiovean după cel de-al doilea război mondial;

1938 - s-a înființat Orchestra de camera a societății amintite, odată cu venirea lui Gh. Pascu la catedră de muzică de la Liceul Militar din Craiova, care, alături de Eugenia Ciolac, Constantin Nina s. a., au contribuit la dinamizarea vieții muzicale locale. Începând cu anul 1938, a activat Cvartetul Elian, format din: Traian Elian (vioara I), Victor Salzer (vioara a ÎI-a), Gh. Pascu (viola), Aurel Eskenasy (violoncel); Orchestra simfonică a Sindicatului Artiștilor Instrumentiști - filiala Craiova, a desfășurat o activitate profesională autonomă, desigur sporadică. Timp de 12 ani, concertele simfonice și vocal-simfonice au devenit tot mai frecvente;

1943 - aprilie: din programul concertului se putea află numele orchestrei, iar în preambulul programului de sala se menționa: Orchestra… compusă din elemente craiovene…, natural, n-are rutină unei societăți permanente. Totuși, socotim că poate îndreptăți că ea să devină ceva stabil;

1944 - s-a desfășurat sub genericul Festivalul Artiștilor Instrumentiști un concert la Teatrul Național susținut de Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Craiova; orchestra a fost dirijată de Gh. Petrescu; în decembrie, Orchestra Sindicatului și-a schimbat numele în Orchestra Filarmonicii Oltenia;

La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea Nr. 131, prin care a luat ființă Orchestra Filarmonica Oltenia. În ziua de 18 aprilie a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonistă Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioara, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a în Mi bemol major, op. 55, Eroică de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Stagiunea 1947 - 1948 avea să confere o tot mai pronunțată continuitate acestei orchestre care numără la acea ora aproximativ 65 de instrumentiști, dintre care 47 erau craioveni. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la dată respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene. De la început s-a acordat o importantă deosebită promovării muzicii autohtone. Se cântau lucrări de George Enescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalsky, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu s. a.

Ecouri în presă

„Orchestra din Craiova s-a dovedit a fi cea mai bună în crearea unui sunet echilibrat.”

- Darmstäder Echo

„Secțiunile orchestrei sunt omogene; un ansamblu de o armonie minunată. Este o orchestră românească importantă.”

-Rhein-Neckar Zeitung